Anul Nou Chinezesc:Tradiție, simboluri și artificii

Facebook
Google+
http://www.artantik.info">
Twitter
Pinterest

Anul Nou Chinezesc sau Anul Nou Lunar, cunoscut în limba chineză ca 春节,  pinyin: Chūn Jié în traducere Festivalul Primăverii, este cea mai importantă sărbătoare în cultura chinezilor. Este momentul în care familiile se reunesc și sărbătoresc venirea unui nou an, celebrând în același timp memoria strămoșilor. Sărbătoarea nu are o dată fixă deoarece marchează trecerea anului folosind sistemul calendaristic unisolar, ceea ce înseamnă că data este determinată de prima lună nouă din intervalul 21 Ianuarie – 20 Februarie. Anul acesta Festivalul Primăverii începe pe 16 Februarie. Este un eveniment sărbătorit în toată zona est asiatică și nu numai: China, Taiwan, Hong Kong, Macao, Corea de Nord și Sud, Japonia, Vietnam, Tailanda, Indonezia, Malaezia, Singapore, Myanmar, Cambogia și în toate țările cu un număr semnificativ de etnici chinezi: SUA, Canada, Australia, Peru, Venezuela, Brazilia, Africa de Sud, Germania, Franța, Anglia etc. Având în vedere că în ultimii ani numărul imigranților chinezi din țara noastră a crescut, ne putem aștepta ca această sărbătoare să devină din ce în ce mai populară și în rândul românilor interesați de culturile est asiatice.

Legenda spune că în trecut exista un monstru numit Nian (chin.年兽;  pinyin: nián shòu, trad. An sau Fiara Anului) care la sfârșitul iernii ieșea din vizuină pentru a se hrăni, atacând satele oamenilor și mâncându-i, preferând mai ales copiii. Într-o iarnă sătenii terorizați de frica venirii lui Nian au decis să se ascundă în împrejurimi, însă un bâtrân a decis să rămână în sat. Ceilalți au crezut că e nebun și l-au lăsat în pace, însă la întoarcere au descoperit că satul era intact iar omul era în viață. Inițial au presupus că bătrânul este o zeitate care a venit să-i salveze, însă acesta le-a explicat că a alungat fiara împodobind satul cu hârtie roșie și lansând artificii și pocnitori. Atunci sătenii au înțeles că lui Nian îi este frică de zgomote puternice și de culoarea roșie. De atunci, la venirea primăverii oamenii se îmbracă în roșu, își decorează casele cu aceeași culoare, atârnând stampe și felinare roșii la uși și ferestre. În plus se aprind cantități impresionante de pocnitori și artificii pentru a-l speria pe Nian, care de atunci nu s-a mai apropiat de așezările omenești.


Intrare decorată cu felinare roșii și cuplete în stil caligrafic

În zilele noastre Anul Nou Chinezesc este un eveniment familial și este cutumiar ca cei plecați departe de casă să se reîntoarcă pentru a sărbători alături de cei dragi. Având în vedere că în China există cea mai numeroasă forță de muncă migrantă din lume, în perioada Festivalului Primăverii se contorizează peste 3 miliarde de călătorii, fiind cea mai mare migrație umană din lume. Spre exemplu anul acesta companiile feroviare din China estimează că un număr de aproximativ 390 milioane de călători se vor deplasa cu trenul cel puțin o dată în luna februarie.  

Fiind o sărbătoare ancestrală, derivată din practicile agricole antice, Anul Nou Chinezesc a evoluat într-o celebrare ritualizată, bine determinată din punct de vedere temporal. Astfel în ajun are loc cina reunirii familei, un moment comparabil cu cina de Crăciun în tradiția Creștină. Fiind o  ocazie specială, se servesc bucate alese cum ar fi colțunași (chin. 饺子, piyin:Jiǎozi) specifici zonei de nord a Chinei și niangao (chin. 年糕, pinyin: niángāo, trad. ”prajitura anului nou”), un preparat din orez  întâlnit mai ales în regiunile sudice. Alte mâncăruri tradiționale sunt preparatele din pește, rață și cârnații chinezești.

În mod tradițional, după cină familiile merg la templu pentru a aduce ofrande și pentru a se ruga pentru un an nou plin de prosperitate și noroc.  Populațiile urbane au renunțat însă la practicile religioase și au adoptat un stil celebrativ similar cu Revelionul occidentalilor. Continuând obiceiul mitologic, se aprind pocnitori pentru a alunga spiritele rele și se sigilează ușile până a doua zi de dimineață pentur a nu lăsa relele anului trecut să reintre în gospodărie. Acest ritual poatră numele de “Deschiderea Ușii Norocului” (chin. 开财门; pinyin: kāicáimén). În general Anul Nou Chinezesc durează trei zile dar sunt și comunități care sărbătoresc venirea primăverii timp de 15 zile.

Prima zi a Noului An este dedicată divinităților fiind și ziua lui Maitreya Bodhisattva (chin. 布袋; pinyin: Bùdài sau Hotei) cunoscut și ca Buda cel Vesel. Este ziua în care trupe de dansatori costumați interpretează Dansul Leului (chin.: 舞狮;  pinyin: wǔshī) pentru a alunga spiritele rele. Este un spectacol inedit inspirat din artele marțiale chinezești. O practică similară cu obiceiurile de Crăciun este oferirea de plicuri roșii (chin. 红包; pinyin: hóngbāo) copiilor și adolescenților. Aceste plicuri conțin sume bani care trebuie să însumeze numere pare și să nu conțină cifra 4, considerată a fi aducătoare de moarte. În afară de cadourile în bani se dăruiesc și obiecte decorative, bomboane, prăjituri, fructe etc.   

Dansul Leului

A doua zi, denumită și “începutul anului” (chin. 开年; pinyin: kāinián) este ziua în care femeile măritate își vizitează familiile și prietenii. De asemenea există și o formă de colindat, în care cerșetorii și oamenii săraci merg din casă în casă purtând o reprezentare a Zeului Afluenței (chin.; pinyin: Cáishén) anunțându-i sosirea. Aceștia sunt răsplătiți de către oameni cu “bani norocoși”. 

Fericirea unui copil care a primit în dar un plic roșu

A treia zi este cunoscută drept “gura roșie“(chin. 赤口; pinyin: chìkǒu). În zonele rurale obiceiul este să se ardă ofrande de hârtie în fața caselor. Nu este considerată o zi prielnică pentru vizite așa că oamenii stau mai mult acasă.

Așa cum am menționat și în rândurile anterioare, Sărbătoarea Primăverii este un eveniment plin de tradiție și simbolism motiv pentru care există o sumedenie de  manifestări artistice menite să aducă noroc și prosperitate. Unul dintre cele mai populare simboluri chinezești de bun augur este caracterul Fu ( chin.; pinyin: fú)  înfățișat într-un romb roșu. Un alt obicei aducător de  bunăstare este scrierea de cuplete în stil caligrafic pe hârtie roșie și lipirea acestora pe intrările caselor. Felinarele roșii, nodurile chinezești sau imagini cu animalul corespondent noului an sunt accesorii nelipsite în casele chinezilor în această perioadă. 

 

Caracterul Fu încadrat de 2 câini în stil tradițional

În cultura chinezească fiecare an este patronat de un semn zodiacal, care la rândul său este influențat de unul dintre cele cinci elemente: Apă, Foc, Lemn, Metal, Pământ. 2018 este anul Câinelui de Pâmânt. În horoscopul chinezesc câinele este un animal dinamic, aducător de schimbări ce presupun eforturi susținute. Din acest punct de vedere 2018 se anunță a fi un an plin de acțiune dar și foarte obositor.

În cazul în care aveți prieteni chinezi și doriți să-i impresionați, urați-le “Un an nou fericit!“ în limba chineză mandarină 新年快乐!(pinyin: Xīnniánkuàilè), pronunțat în limba română Șin Nien Cuai Lă!

 

Autor : Redactare, traducere și adaptare: Cosmin George Chițu – absolvent al Universității Naționale din Taipei (Taiwan) și posesor al atestatului de limbă chineză HSK 4, cercetător amator, pasionat de sinologie și cultură asiatică.

Articol documentar redactat în exlusivitate pentru ArtAntik.ro și ArtAntik.info

 

 

 

 

Surse documentare:

Cercetări și aprecieri personale

chinahighlights.com

thechinesezodiac.org

chinesenewyear.2018

 

Abanosul fosilizat | Bog Wood | Mùhuàshí | Umoregi

Facebook
Google+
http://www.artantik.info">
Twitter
Pinterest

Lemnul fosilizat: una dintre cele mai rare și prețioase esențe lemnoase

Lemnul de turbărie (eng. bog-wood), cunoscut și ca “lemn fosilizat”, abonossau “morta” este un lemn extrem de rar și de apreciat de către cunoscători. Este vorba de trunchiuri și rădăcini de copaci care au fost scufundate în turbării (sau medii asemănătoare precum albii de râuri, lacuri, mlaștini) pentru perioade foarte lungi de timp (variind de la cateva secole la câteva milenii) și care se află în stadiile incipiente de fosilizare, etapele ulterioare fiind cele în care se formează jet-ul (jais), lignitul și cărbunele.

Antichități abanos: statuetă balineză – Dewa Ruci – în oferta ArtAntik Gallery

Din cauza condițiilor anaerobe și a mediului acid din turbării, lemnul s-a conservat fără a fi afectat de efectele putrefacției, fiind în același timp supus unui proces de modificare morfologică. Astfel lemnul își schimbă culoarea, devenind mai închis din cauza reacțiilor dintre mineralele și molecule de fier din turbărie și taninii prezenți în mod natural în fibra lemnoasă. Astfel culoarea lemnului fosilizat  poate varia de la maro deschis (chiar auriu) la negru, cu cât este mai întunecată nunța, cu atât lemnul este mai vechi. De menționat este faptul că datorită condițiilor speciale în care lemnul de turbărie se formează nu există două trunchiuri cu nuanțe identice chiar dacă au fost extrase din aceeași turbărie. Astfel fiecare bucată de lemn este unică.

Trunchi de abanos fosilizat descoperit în albia unui râu,  Provincia Jiangxi, China, cu o vechime estimată de 4000-6000 ani.

 

Citeste mai departe…

Guan Yin: întruchiparea bunătății și compasiunii

Facebook
Google+
http://www.artantik.info">
Twitter
Pinterest

Made in China – Civilizație, artă și spiritualitate

Facebook
Google+
http://www.artantik.info">
Twitter
Pinterest

Paradigma consumeristă ne-a determinat să percepem realitatea într-o cheie materialistă. Din acest punct de vedere, China este sinonimă cu produse de serie ieftine și de slabă calitate. Deși în ultima perioadă lucrurile au început să se schimbe înspre bine și vedem din ce în ce mai multe gadget-uri și obiecte high-tech “Made in China “, preconcepțiile negative încă ne condiționează și ne orbesc în a înțelege greșeala pe care o facem. Și anume că ne raportăm la cea mai longevivă cultură care există pe glob ca la o sursă de bunuri. Și mai facem o greșeală atunci când ne gândim la China ca fiind o țară, pentru că în primul rând China este o civilizație, iar ideea de statalitate este prea limitată pentru a încapsula peste 3500 de ani de istorie scrisă. Însuși numele de China poate fi considerat ca fiind eronat pentru că nu are nici o legătură cu titulatura chineză Zhong Guo (中国/中國 în alfabetul chinez simplificat, respectiv tradițional) și care înseamnă Regatul de Mijloc sau Țara din Centru. Modul în care chinezii s-au auto-intitulat păstrează o viziune etnocentrică tipică civilizațiilor antice, ei plasându-se astfel într-un axis mundi spiritual, sau într-un limbaj mai puțin academic putem spune că toți chinezii (中国人,pinyin: Zhōngguó rén – oameni din Regatul de Mijloc) se cred  buricul pământului.

 

Citeste mai departe…

Made in China – Arta mandarinilor

Facebook
Google+
http://www.artantik.info">
Twitter
Pinterest

Cultura chineză este o sursă extrem de bogată de simboluri și înțelesuri, elemente pe care le regăsim peste tot în artă, dar și în viața cotidiană a chinezilor. Faptul că există o îndelungată liniaritate scrisă  a mitologiei chineze a dus la o diversitate cu adevărat spectaculoasă a temelor abordate în manifestările artistice. Mediul aristocratic a reprezentat un factor esențial în cristalizarea și perpetuarea simbolurilor și a înțelesurilor asociate cu acestea. Trebuie menționat faptul că există o diferența evidentă între arta rurală, naivă și lipsită de fast și arta urbană a mandarinilor[1], caracterizată prin complexitate și rafinament. Aceasta din urmă este arta care se regăsește în palatele imperiale sau în reședințele feudale și de aceea  este și cea mai emblematică. Discutăm de o artă instituționalizată iar cel mai bun argument în acest sens este înființarea primei academii de arte frumoase din China în Hongdu de către împăratului Ling din dinastia Han (anii 168–188 d.Hr.). Devine astfel evident că preocuparea pentru artă are o lungă tradiție în spațiul sinic.

 

Citeste mai departe…

Armonia pierdută: Evreii și Musulmanii din nordul Africii. Muzeul Evreiesc Marocan: Un apel la pace prin cultură și tradiții

Facebook
Google+
http://www.artantik.info">
Twitter
Pinterest

 

Evreii marocani sunt o comunitate străveche, parte a populației Amazigh. Înainte de fondarea statului Israel ( 1948 ), în Maroc existau între 250.000 și 350.000 de evrei, formând cea mai mare comunitate evreiască din lumea musulmană. În prezent, această comunitate s-a restrâns la cca 2500 de persoane.

Muzeul Evreiesc Marocan, sau ” El Mellah Musem”, este situat în orașul Casablanca. Fondat în anul 1997, acesta este singurul muzeu din lumea arabă dedicat iudaismului. Muzeul a fost renovat în anul 2013 și redeschis în data de 20 decembrie 2016 sub auspiciile Regelui Mohammed al VI-lea al Marocului.

Frontispiciul Muzeului Evreiesc din Casablanca

Citeste mai departe…

Semnificația jadului în cultura chineză

Facebook
Google+
http://www.artantik.info">
Twitter
Pinterest

Chinezii au venerat jadul încă din Neolitic ( denumită și Era pietrei lustruite ). Cercetările arheologice demonstrează faptul că poporul chinez folosea jadul nefrit pentru ornamente și arme, în urmă cu 7000 – 8000 de ani.antichitati-chinezesti-din-jad          

     Cuvântul chinezesc folosit generic pentru jad, ”Yu”, se referă, în fapt, la orice piatră sculptată. Aproximativ 30 sau 40 de tipuri de minerale sunt numite de chinezi ca fiind ”yu”. Nefritul este cunoscut ca ”lao-yu” (”jad vechi”) sau ” bai-yu” (”jad alb”), iar jadeitul este cunoscut sub numele de ”fei-cui-yu” (”jadul pescărușului albastru”)

Citeste mai departe…

Sosirea primăverii – Sărbători și tradiții pe mapamond

Facebook
Google+
http://www.artantik.info">
Twitter
Pinterest
Echinocțiul de primăvară
 
   poza6 echinoctiu-primavara
Echinocţiul de Martie marchează în multe culturi,  un moment de tranziţie şi noi începuturi. Echinocțiul de primăvară are un rol important în calculul datei la care se va sărbători Paștele creștin și evreiesc.
   
 

Mărțișorul – Semnificații și origini

Facebook
Google+
http://www.artantik.info">
Twitter
Pinterest
zeul-marte
sculptura antica romana ilustrandu-l pe zeul Marte

 

Originea sarbatorii martisorului nu este cunoscuta exact, dar se considera ca a aparut pe vremea Imperiului Roman, cand Anul Nou era sarbatorit in prima zi a primaverii, in luna lui Marte. Marte nu era numai zeul razboiului, ci si al fertilitatii si vegetatiei. Aceasta dualitate este remarcata in culorile martisorului, albul insemnand pace, iar rosu  razboi. Anul Nou a fost sarbatorit pe 1 martie pana la inceputul secolului al XVIII lea. Cercetari arheologice efectuate in Romania, la Schela Caldovei, au scos la iveala amulete asemanatoare cu martisorul datand de acum circa 8 000 de ani. Amuletele formate din pietricele vopsite in alb si rosu erau purtate la gat. Documentar, martisorul a fost atestat pentru prima oara intr-o lucrare de-a lui Iordache Golescu ( n.1768-d.1848) in “Condica limbii romane”.

 
 
 
 
Legendele si originile zilei de 1 Martie :
 

Citeste mai departe…

Istoria sarbatorii Sfantului Valentin

Facebook
Google+
http://www.artantik.info">
Twitter
Pinterest

    Legenda Sfantului Valentin, istoria zilei de Sfantul Valentin si povestea patronului spiritual al acestei zile sunt invaluite in mister. Inca din antichitate cunoastem faptul ca luna februarie este sarbatorita ca luna a iubirii si ca zi a Sfantului Valentin, asa cum o stim si in zilele noastre. Aceasta zi are atat origini crestine cat si traditii datand din antichitatea romana. Dar cine a fost de fapt Sfantul Valentin si cum a fost el asociat acestui vechi ritual ?

 

poza 3 valentine-la-romani

Biserica Catolica recunoaste cel putin trei Sfinti cu numele de Valentin sau Valentinus, toti fiind martirizati.  Una dintre legende susține faptul că Valentin a fost un preot care a servit în timpul secolului al treilea in Roma antica.

Citeste mai departe…