Anul Nou Chinezesc:Tradiție, simboluri și artificii

Spread the love

Anul Nou Chinezesc sau Anul Nou Lunar, cunoscut în limba chineză ca 春节,  pinyin: Chūn Jié în traducere Festivalul Primăverii, este cea mai importantă sărbătoare în cultura chinezilor. Este momentul în care familiile se reunesc și sărbătoresc venirea unui nou an, celebrând în același timp memoria strămoșilor. Sărbătoarea nu are o dată fixă deoarece marchează trecerea anului folosind sistemul calendaristic unisolar, ceea ce înseamnă că data este determinată de prima lună nouă din intervalul 21 Ianuarie – 20 Februarie. Anul acesta Festivalul Primăverii începe pe 16 Februarie. Este un eveniment sărbătorit în toată zona est asiatică și nu numai: China, Taiwan, Hong Kong, Macao, Corea de Nord și Sud, Japonia, Vietnam, Tailanda, Indonezia, Malaezia, Singapore, Myanmar, Cambogia și în toate țările cu un număr semnificativ de etnici chinezi: SUA, Canada, Australia, Peru, Venezuela, Brazilia, Africa de Sud, Germania, Franța, Anglia etc. Având în vedere că în ultimii ani numărul imigranților chinezi din țara noastră a crescut, ne putem aștepta ca această sărbătoare să devină din ce în ce mai populară și în rândul românilor interesați de culturile est asiatice.

 

 

Legenda spune că în trecut exista un monstru numit Nian (chin.年兽;  pinyin: nián shòu, trad. An sau Fiara Anului) care la sfârșitul iernii ieșea din vizuină pentru a se hrăni, atacând satele oamenilor și mâncându-i, preferând mai ales copiii. Într-o iarnă sătenii terorizați de frica venirii lui Nian au decis să se ascundă în împrejurimi, însă un bâtrân a decis să rămână în sat. Ceilalți au crezut că e nebun și l-au lăsat în pace, însă la întoarcere au descoperit că satul era intact iar omul era în viață. Inițial au presupus că bătrânul este o zeitate care a venit să-i salveze, însă acesta le-a explicat că a alungat fiara împodobind satul cu hârtie roșie și lansând artificii și pocnitori. Atunci sătenii au înțeles că lui Nian îi este frică de zgomote puternice și de culoarea roșie. De atunci, la venirea primăverii oamenii se îmbracă în roșu, își decorează casele cu aceeași culoare, atârnând stampe și felinare roșii la uși și ferestre. În plus se aprind cantități impresionante de pocnitori și artificii pentru a-l speria pe Nian, care de atunci nu s-a mai apropiat de așezările omenești.


Intrare decorată cu felinare roșii și cuplete în stil caligrafic

În zilele noastre Anul Nou Chinezesc este un eveniment familial și este cutumiar ca cei plecați departe de casă să se reîntoarcă pentru a sărbători alături de cei dragi. Având în vedere că în China există cea mai numeroasă forță de muncă migrantă din lume, în perioada Festivalului Primăverii se contorizează peste 3 miliarde de călătorii, fiind cea mai mare migrație umană din lume. Spre exemplu anul acesta companiile feroviare din China estimează că un număr de aproximativ 390 milioane de călători se vor deplasa cu trenul cel puțin o dată în luna februarie.  

Fiind o sărbătoare ancestrală, derivată din practicile agricole antice, Anul Nou Chinezesc a evoluat într-o celebrare ritualizată, bine determinată din punct de vedere temporal. Astfel în ajun are loc cina reunirii familei, un moment comparabil cu cina de Crăciun în tradiția Creștină. Fiind o  ocazie specială, se servesc bucate alese cum ar fi colțunași (chin. 饺子, piyin:Jiǎozi) specifici zonei de nord a Chinei și niangao (chin. 年糕, pinyin: niángāo, trad. ”prajitura anului nou”), un preparat din orez  întâlnit mai ales în regiunile sudice. Alte mâncăruri tradiționale sunt preparatele din pește, rață și cârnații chinezești.

În mod tradițional, după cină familiile merg la templu pentru a aduce ofrande și pentru a se ruga pentru un an nou plin de prosperitate și noroc.  Populațiile urbane au renunțat însă la practicile religioase și au adoptat un stil celebrativ similar cu Revelionul occidentalilor. Continuând obiceiul mitologic, se aprind pocnitori pentru a alunga spiritele rele și se sigilează ușile până a doua zi de dimineață pentur a nu lăsa relele anului trecut să reintre în gospodărie. Acest ritual poatră numele de “Deschiderea Ușii Norocului” (chin. 开财门; pinyin: kāicáimén). În general Anul Nou Chinezesc durează trei zile dar sunt și comunități care sărbătoresc venirea primăverii timp de 15 zile.

Prima zi a Noului An este dedicată divinităților fiind și ziua lui Maitreya Bodhisattva (chin. 布袋; pinyin: Bùdài sau Hotei) cunoscut și ca Buda cel Vesel. Este ziua în care trupe de dansatori costumați interpretează Dansul Leului (chin.: 舞狮;  pinyin: wǔshī) pentru a alunga spiritele rele. Este un spectacol inedit inspirat din artele marțiale chinezești. O practică similară cu obiceiurile de Crăciun este oferirea de plicuri roșii (chin. 红包; pinyin: hóngbāo) copiilor și adolescenților. Aceste plicuri conțin sume bani care trebuie să însumeze numere pare și să nu conțină cifra 4, considerată a fi aducătoare de moarte. În afară de cadourile în bani se dăruiesc și obiecte decorative, bomboane, prăjituri, fructe etc.   

Dansul Leului

A doua zi, denumită și “începutul anului” (chin. 开年; pinyin: kāinián) este ziua în care femeile măritate își vizitează familiile și prietenii. De asemenea există și o formă de colindat, în care cerșetorii și oamenii săraci merg din casă în casă purtând o reprezentare a Zeului Afluenței (chin.; pinyin: Cáishén) anunțându-i sosirea. Aceștia sunt răsplătiți de către oameni cu “bani norocoși”. 

Fericirea unui copil care a primit în dar un plic roșu

A treia zi este cunoscută drept “gura roșie“(chin. 赤口; pinyin: chìkǒu). În zonele rurale obiceiul este să se ardă ofrande de hârtie în fața caselor. Nu este considerată o zi prielnică pentru vizite așa că oamenii stau mai mult acasă.

Așa cum am menționat și în rândurile anterioare, Sărbătoarea Primăverii este un eveniment plin de tradiție și simbolism motiv pentru care există o sumedenie de  manifestări artistice menite să aducă noroc și prosperitate. Unul dintre cele mai populare simboluri chinezești de bun augur este caracterul Fu ( chin.; pinyin: fú)  înfățișat într-un romb roșu. Un alt obicei aducător de  bunăstare este scrierea de cuplete în stil caligrafic pe hârtie roșie și lipirea acestora pe intrările caselor. Felinarele roșii, nodurile chinezești sau imagini cu animalul corespondent noului an sunt accesorii nelipsite în casele chinezilor în această perioadă. 

 

Caracterul Fu încadrat de 2 câini în stil tradițional

În cultura chinezească fiecare an este patronat de un semn zodiacal, care la rândul său este influențat de unul dintre cele cinci elemente: Apă, Foc, Lemn, Metal, Pământ. 2018 este anul Câinelui de Pâmânt. În horoscopul chinezesc câinele este un animal dinamic, aducător de schimbări ce presupun eforturi susținute. Din acest punct de vedere 2018 se anunță a fi un an plin de acțiune dar și foarte obositor.

În cazul în care aveți prieteni chinezi și doriți să-i impresionați, urați-le “Un an nou fericit!“ în limba chineză mandarină 新年快乐!(pinyin: Xīnniánkuàilè), pronunțat în limba română Șin Nien Cuai Lă!

 

Autor : Redactare, traducere și adaptare: Cosmin George Chițu – absolvent al Universității Naționale din Taipei (Taiwan) și posesor al atestatului de limbă chineză HSK 4, cercetător amator, pasionat de sinologie și cultură asiatică.

Articol documentar redactat în exlusivitate pentru ArtAntik.ro și ArtAntik.info

 

 

 

 

Surse documentare:

Cercetări și aprecieri personale

chinahighlights.com

thechinesezodiac.org

chinesenewyear.2018

 

Comentariul tău

Câmpurile marcate * sunt obligatorii.

2 × one =