Oops! It appears that you have disabled your Javascript. In order for you to see this page as it is meant to appear, we ask that you please re-enable your Javascript!

Category Archives: articole documentare

Omul și pictorul Bedivan Petre – aromânul cu suflet dobrogean

 

 

Bedivan Petre – pictor, grafician, sculptor, gravor, ilustrator

(n. 15 iunie 1928 , Caliacra, regiunea Cadrilater – d. 19 feb. 1982, București)

“Sunt într-adevăr dobrogean și asta înseamnă pentru mine foarte mult.”

 

Numele de Bedivan. Numele suferea o mutație prin apariția unei porecle, paranuma, care, în timp, se impune și îi ia locul. Numele și poreclele își aveau adesea originea în calități, însușiri sau fapte ale celui care le genera. Unul dintre strămoșii numelui de Bedivan, luptându-se cu un lup, a dat dovadă de curaj, turcii numindu-l pehlivan (voinic, luptător, viteaz). Astfel, numele se transformă în Bedivan, oficializat apoi prin trecerea în acte. I se recunosc, mai târziu, și alte calități: înțelepciune, spirit de prevedere, anticipație și intuiție, ceea ce va duce la numele de Mandu (mintosu).

 

 

Citeste mai departe…

Nemurirea Egiptului Antic: curentul artistic Egyptian Revival

Nemurirea culturală sau Egyptian Revival

Egiptul antic reprezintă unul dintre cele mai interesante capitole ale istoriei universale, fapt care a determinat o fascinație milenară pentru această cultură pierdută și redescoperită. Primii europeni care și-au manifestat interesul față de estetica egipteană (și nu numai) au fost contemporanii lor greci. Încă din secolul VII î.Hr. existau legături comerciale și diplomatice între civilizația minoică din Creta și Egipt, iar bazinul Mării Mediterane a reprezentat un mediu propice de răspândire a obiectelor și ideilor artistice sau religioase. Un exemplu evident al influenței egiptene asupra artei elenistice sunt sculpturile kouros (greaca antică: κοῦρος, pl. kouroi), reprezentări de bărbați tineri nuzi din sec. VII–V î.Hr.  din care a evoluat impresionanta tradiție a sculpturilor grecești clasice.

Comparație între sculpturile egiptene (stânga) și kouros grecesc (dreapta)

Anul Nou Chinezesc:Tradiție, simboluri și artificii

Anul Nou Chinezesc sau Anul Nou Lunar, cunoscut în limba chineză ca 春节,  pinyin: Chūn Jié în traducere Festivalul Primăverii, este cea mai importantă sărbătoare în cultura chinezilor. Este momentul în care familiile se reunesc și sărbătoresc venirea unui nou an, celebrând în același timp memoria strămoșilor. Sărbătoarea nu are o dată fixă deoarece marchează trecerea anului folosind sistemul calendaristic unisolar, ceea ce înseamnă că data este determinată de prima lună nouă din intervalul 21 Ianuarie – 20 Februarie. Anul acesta Festivalul Primăverii începe pe 16 Februarie. Este un eveniment sărbătorit în toată zona est asiatică și nu numai: China, Taiwan, Hong Kong, Macao, Corea de Nord și Sud, Japonia, Vietnam, Tailanda, Indonezia, Malaezia, Singapore, Myanmar, Cambogia și în toate țările cu un număr semnificativ de etnici chinezi: SUA, Canada, Australia, Peru, Venezuela, Brazilia, Africa de Sud, Germania, Franța, Anglia etc. Având în vedere că în ultimii ani numărul imigranților chinezi din țara noastră a crescut, ne putem aștepta ca această sărbătoare să devină din ce în ce mai populară și în rândul românilor interesați de culturile est asiatice.

 

 

Citeste mai departe…

Abanosul fosilizat | Bog Wood | Mùhuàshí | Umoregi

Lemnul fosilizat: una dintre cele mai rare și prețioase esențe lemnoase

Lemnul de turbărie (eng. bog-wood), cunoscut și ca “lemn fosilizat”, abonossau “morta” este un lemn extrem de rar și de apreciat de către cunoscători. Este vorba de trunchiuri și rădăcini de copaci care au fost scufundate în turbării (sau medii asemănătoare precum albii de râuri, lacuri, mlaștini) pentru perioade foarte lungi de timp (variind de la cateva secole la câteva milenii) și care se află în stadiile incipiente de fosilizare, etapele ulterioare fiind cele în care se formează jet-ul (jais), lignitul și cărbunele.

Antichități abanos: statuetă balineză – Dewa Ruci – în oferta ArtAntik Gallery

Din cauza condițiilor anaerobe și a mediului acid din turbării, lemnul s-a conservat fără a fi afectat de efectele putrefacției, fiind în același timp supus unui proces de modificare morfologică. Astfel lemnul își schimbă culoarea, devenind mai închis din cauza reacțiilor dintre mineralele și molecule de fier din turbărie și taninii prezenți în mod natural în fibra lemnoasă. Astfel culoarea lemnului fosilizat  poate varia de la maro deschis (chiar auriu) la negru, cu cât este mai întunecată nunța, cu atât lemnul este mai vechi. De menționat este faptul că datorită condițiilor speciale în care lemnul de turbărie se formează nu există două trunchiuri cu nuanțe identice chiar dacă au fost extrase din aceeași turbărie. Astfel fiecare bucată de lemn este unică.

Trunchi de abanos fosilizat descoperit în albia unui râu,  Provincia Jiangxi, China, cu o vechime estimată de 4000-6000 ani.

 

Citeste mai departe…

Guan Yin: întruchiparea bunătății și compasiunii

Made in China – Civilizație, artă și spiritualitate

Paradigma consumeristă ne-a determinat să percepem realitatea într-o cheie materialistă. Din acest punct de vedere, China este sinonimă cu produse de serie ieftine și de slabă calitate. Deși în ultima perioadă lucrurile au început să se schimbe înspre bine și vedem din ce în ce mai multe gadget-uri și obiecte high-tech “Made in China “, preconcepțiile negative încă ne condiționează și ne orbesc în a înțelege greșeala pe care o facem. Și anume că ne raportăm la cea mai longevivă cultură care există pe glob ca la o sursă de bunuri. Și mai facem o greșeală atunci când ne gândim la China ca fiind o țară, pentru că în primul rând China este o civilizație, iar ideea de statalitate este prea limitată pentru a încapsula peste 3500 de ani de istorie scrisă. Însuși numele de China poate fi considerat ca fiind eronat pentru că nu are nici o legătură cu titulatura chineză Zhong Guo (中国/中國 în alfabetul chinez simplificat, respectiv tradițional) și care înseamnă Regatul de Mijloc sau Țara din Centru. Modul în care chinezii s-au auto-intitulat păstrează o viziune etnocentrică tipică civilizațiilor antice, ei plasându-se astfel într-un axis mundi spiritual, sau într-un limbaj mai puțin academic putem spune că toți chinezii (中国人,pinyin: Zhōngguó rén – oameni din Regatul de Mijloc) se cred  buricul pământului.

 

Citeste mai departe…

Made in China – Arta mandarinilor

Cultura chineză este o sursă extrem de bogată de simboluri și înțelesuri, elemente pe care le regăsim peste tot în artă, dar și în viața cotidiană a chinezilor. Faptul că există o îndelungată liniaritate scrisă  a mitologiei chineze a dus la o diversitate cu adevărat spectaculoasă a temelor abordate în manifestările artistice. Mediul aristocratic a reprezentat un factor esențial în cristalizarea și perpetuarea simbolurilor și a înțelesurilor asociate cu acestea. Trebuie menționat faptul că există o diferența evidentă între arta rurală, naivă și lipsită de fast și arta urbană a mandarinilor[1], caracterizată prin complexitate și rafinament. Aceasta din urmă este arta care se regăsește în palatele imperiale sau în reședințele feudale și de aceea  este și cea mai emblematică. Discutăm de o artă instituționalizată iar cel mai bun argument în acest sens este înființarea primei academii de arte frumoase din China în Hongdu de către împăratului Ling din dinastia Han (anii 168–188 d.Hr.). Devine astfel evident că preocuparea pentru artă are o lungă tradiție în spațiul sinic.

 

Citeste mai departe…

Armonia pierdută: Evreii și Musulmanii din nordul Africii. Muzeul Evreiesc Marocan: Un apel la pace prin cultură și tradiții

 

Evreii marocani sunt o comunitate străveche, parte a populației Amazigh. Înainte de fondarea statului Israel ( 1948 ), în Maroc existau între 250.000 și 350.000 de evrei, formând cea mai mare comunitate evreiască din lumea musulmană. În prezent, această comunitate s-a restrâns la cca 2500 de persoane.

Muzeul Evreiesc Marocan, sau ” El Mellah Musem”, este situat în orașul Casablanca. Fondat în anul 1997, acesta este singurul muzeu din lumea arabă dedicat iudaismului. Muzeul a fost renovat în anul 2013 și redeschis în data de 20 decembrie 2016 sub auspiciile Regelui Mohammed al VI-lea al Marocului.

Frontispiciul Muzeului Evreiesc din Casablanca

Citeste mai departe…

Semnificația jadului în cultura chineză

Chinezii au venerat jadul încă din Neolitic ( denumită și Era pietrei lustruite ). Cercetările arheologice demonstrează faptul că poporul chinez folosea jadul nefrit pentru ornamente și arme, în urmă cu 7000 – 8000 de ani.antichitati-chinezesti-din-jad          

     Cuvântul chinezesc folosit generic pentru jad, ”Yu”, se referă, în fapt, la orice piatră sculptată. Aproximativ 30 sau 40 de tipuri de minerale sunt numite de chinezi ca fiind ”yu”. Nefritul este cunoscut ca ”lao-yu” (”jad vechi”) sau ” bai-yu” (”jad alb”), iar jadeitul este cunoscut sub numele de ”fei-cui-yu” (”jadul pescărușului albastru”)

Citeste mai departe…

Sosirea primăverii – Sărbători și tradiții pe mapamond

Echinocțiul de primăvară
 
   poza6 echinoctiu-primavara
Echinocţiul de Martie marchează în multe culturi,  un moment de tranziţie şi noi începuturi. Echinocțiul de primăvară are un rol important în calculul datei la care se va sărbători Paștele creștin și evreiesc.